*9* C.16

Blair Pov.

-Doctore,cum se simte?

-.Se afla in stare de inconstienta si sa speram ca este destul de puternica ca sa se trezeasca.In cel mult 2 zile trebuie sa se trezeasca,altfel…

-Altfel ce?Esti doctor,trebuie sa-mi tratezi sora,sa o faci bine.

-Printesa,uiti ca e vampir?Leacurile pentru oameni nu au nici un efect asupra voastra.I-am dat un singur leac,cel care-l folosesc pentru orice rana,verbina.

-Verbina?!Nu-mi venea sa cred ce aud.Din cate stiu eu,verbina e otravitoare.

-Folosita in cantitati mici,este cel mai bun medicament pentru voi.

-Daca nu-si revine,iti promit ca voi lua micul-dejun mult mai devreme,am marait la el.Da,avea dreptate,Chris nu este om,dar ceva tot trebuie sa gaseasca.Chiar si vrajitoare sa aduca,nu ma intereseaza.Doctorul ma privi amutit si dadu din cap,zambind fals.M-am apropiat de Christine si i-am facut semn doctorului sa plece.

-Christine,ce se petrece?Ce se intampla cu tine?M-am prabusit imbufnata pe pat,langa ea.Stii ca daca pleci inaintea mea te calc in picioare ,nu?Am asteptat cateva minute.Asteptam un raspuns dar el nu mai veni.Ren e de vina, nu?Cat timp esti la pat,voi scapa de el.Nu-mi place deloc si stiu ca nici tie nu-ti place.Stii ca nu-mi place sa se i-a cineva de tine,in afara de mine.Il decapitez cat ai clipi.Tu odihnestete aici cat timp eu rezolv problemele,ii sopteam ca sa nu ma auda nimeni.In curand vei fi fericita alaturi de El.Vei fi,Chris.

I-am eliberat chipul de doua suvite rebele ce i-l invadau.Cand am iesit din camera, un trup zvelt,inalt,cu miros de tigara ,imi bloca drumul.Cand am ridicat privirea,o pereche de ochi intunecati imi tinu privirea captiva intr-a lor.simteam usor cu incaperea se invarte cu mine,deodata ,corpul imi deveni mai greu,neputand sta pe picioare.Ren trecu usor pe langa mine,indreptandu-se spre Christine.

Am facut un pas ca sa plec dar camera se invarti si mai tare iar vederea mi se incetosi.Am simtit doua brate puternice luandu-ma in brate si indepartandu-ma de camera lui Christine.Incetul cu incetul ameteala disparu iar vederea imi reveni.

-Blair,esti bine?Auzeam vocea ducelui mangaindu-mi auzul.Am deschis usor ochii iar chipul sau schita un zambet trist.

-Cred ca da,am reusit sa murmur.Ma aseza cu grija pe un pat.Ma uitam mai bine prin jur si observasem ca eram in camera sa.Era atat de…normala.Ma asteptam …De fapt nu stiu la ce ma asteptam.Poate ceva diferit,ceva mai…altfel.

-Ce s-a intamplat?Am auzit din nou acea voce dulce.

-Nu stiu…

-Ren.Sigur el e de vina.De cand a venit,Christine s-a schimbat foarte mult.A renuntat inca sa te mai si caute,ceea ce parea imposibil pana sa apara el.

-O controleaza!Si vrea sa faca asta si cu mine!Am sarit eu ca arsa din pat.Trebuie sa vorbesc cu tata,am spus intorcandu-ma spre iesire.

-Stai,apuca Louise sa spuna si ma intoarse cu fata spre el.M-am izbit usor de sculptura pieptului sau, o caldura imensa invaluindu-mi trupul.Doua palme ma apasa usot pe spate,lipindu-ma mai mult de el,de perfectiunea sa.Nu ma puteam impotrivi.Mirosul sau de Viola amestecat usor cu cel de tigara,ma ameti usor,lasandu-ma prada bratelor sale,ramanand agatata de el.Ma indeparta usor privindu-ma melancolic.Privirea sa trimise mii de ace spre mine,sfaramandu-mi sufletul.

Ma trase brusc spre el,unindu-ne printr-un sarut flamand,de mult dorit.

Simteam ca plutesc,cum pentru prima oara genunchii mi s-au inmuiat,cum pielea mi se topeste la fiecare atingere a sa.Pentru o clipa ma simteam implinita,uitand de ei.Uitand de tot.Limbile nostre se impleteau  ca niste valuri de fire,facand dragoste inflacarat.Eram pentru prima oara uniti.Se indeparta usor pentru a respira si isi lipi fruntea umeda de gatul meu.Mi-am incalcit degetele usor in firele satene,mangaindu-l cu grija.Involuntar,am dat frau liber lacrimilor sa-mi arda cu furie obrajii.Isi ridica imediat fruntea,privindu-ma confuz.Imi sterse delicat lacrimile si dupa imi arunca un zambet pur,curat.

-Voi avea grija de tine,murmura la ureche,mangaindu-mi parul roscat zbarlit in toate directiile.

Am inchis ochii si mi-am cufundat chipul in scobitura gatului sau,strecurandu-mi bratele in jurul umerilor ,strangandu-l puternic,pentru a-l simti alaturi de inima mea.Nu-i puteam spune ca voi muri,ca nu va putea sa ma protejeze.Ca totul se va sfarsi in curand.El va trebui sa aiba grija de ea,de sora mea.E singura care poate conduce acest Regat ,protejand visul tatalui nostru cand eu nu voi mai fi..Dar…O clipa de fericire e tot ce-mi doresc.

 

~***~

-Tata!Se intoarse brusc de la birou,privindu-ma speriat.Ren o manipuleaza pe Christine si vrea sa faca acelasi lucru si cu mine.

-Stiu.Nu se ridica de pe scauna ci isi indrepta privirea spre o cutie dupa,dupa care o apuca cu degetele sale rfagile si se apropie cu pasi marunti spre mine

E stapanul Pasarilor Noptii ,Blair.Este timpul.Scoase un pumnal de un alb mat ,alaturi de un inel alb cu o piatra asemeni sangelui.Ma privi cu o pata de tristete,aruncandu-mi de asemenea,un zambet indurerat.

-Intinde-te pe pat,scumpo.

-Ai gasit leacul?M-am intins pe pat si priveam insistent pumnalul.

-Nu e chiar leac.E un ritual.Trebuie sa bei sangele meu,sa-ti infing acest pumnal in inima,sa-ti ofer acest inel,care sa-l porti mereu pe inelar,altfel vei deveni cenusa.Dupa,voi spune prima vraja,cea a dragonilor,si vei deveni om.Dupa o zi ,datorita sangelui meu si a vrajei,cand te vei trezi,vei fi o Chistaya.

-Deci,asta e sfarsitul, nu?

-Blair,iti promit ca totul va fi bine.Daca nu in viata asta,in cealalta,promit ca voi face tot posibilul sa fii fericita.Iti promit ca atunci va fi altfel.Am simtit cum involuntar buzele mi se arcuiesc intr-un zambet nostalgic.Am inchis ochii si asteptam…Am simtit gustul amar al sangelui strecurandu-mi-se usor printre buze,provocandu-mi instinctul animalic.M-am infipt usor cu coltii in pielea fina si alba a tatalui meu,aproape secandu-l.Avea un gust asa de…Ciudat.Era diferit,era mai bun,mai amar dar si acru in acelasi timp,ca a nou-nascutilor.Nu,avea un gust mai bun.Acum,acum era dulce,extrem de dulce,aproape provocandu-mi greata si era mai unsuros si lipicios.Am simtit deodata cum ma despic in doua,cum o durere sfasietoare imi invada pieptul,facandu-ma sa urlu de disperare.Ma simteam slaba,fara nici o putere,lipita de pat,nefiind in stare sa deschid ochii.Imi scoase pumnalul si atunci am crezut ca mi-a luat si inima.Ma simteam goala,fara suflet,fara inima,chiar eram…Goala.Dar durerea disparu incetul cu incetul,datorita faptului ca intunericul punea stapanire pe mine,ma manca flamand particica cu particica.Totul era intunecat,nici o pata de lumina,nimic.Deci asa arata lumea de dincolo?Asa de intunecata,de infricosatoare?Cautam o fisura spre lumina,oricat de mica ar fi ea dar nimic.Totul era negru ,totul.

 

~****~

Imi era cald.Foarte cald.Tot corpul ma ustura,ma durea.Ma simteam diferita,mai usoara iar mirosul…Era mai intesificat,mai clar,parca acel miros era impregnat in mine,parca se lipise de mine dar nu era nimeni in jurul meu.O simteam.Camera era goala.Auzeam doar soapte de afara,era…Louise cu Ren.Se certau!

Am deschis ochii fulgerator ,ridicandu-ma in capul oaselor.

M-am miscat spre usa iar intr-o secunda eram in tocul ei.M-am oprit speriata,privind in gol,incercand sa-mi inteleg gandurile.aproape zburasem pana la usa,am,am mers mai repede decat un vampir…ceea ce e imposibil.Mi-ai privit trupul de sus,suferind aproape un soc cand ochii s-au oprit asupra pielii mele.M-am indreptat spre oglinda si cand am ajuns in fata ei,m-am vazut.Eram…Alba!